Medicamentele actuale care scad aciditatea gastrica sunt foarte utile, iar utilizarea lor a facut sa scada mult numarul complicatiilor date.

Tot datorita lor a scazut mult numarul bolnavilor operati pentru bolile date de hiperaciditate.

Problema este insa ca utilizarea lor pe scara larga si timp indelungat a facut sa se constate si ca pot sa apara unele efecte secundare legate de aceste medicamente

Ce medicamente  scad aciditatea gastrica?

Cele mai folosite medicamente care scad aciditatea sunt in acest moment omeprazol, pantoprazol, lansoprazol

Ele fac parte din grupul de preparate numite inhibitori ai pompei de protoni (IPP)

Cand este indicata scaderea aciditatii gastrice?

Medicamentele care scad aciditatea gastrica sunt utilizate pe scară largă în tratamentul tulburărilor legate de aceasta aciditate, cele mai cunsocute fiind  gastrita, ulcerul peptic și refluxul gastroesofagian

Despre aciditatea gastrica

Stomacul este cea mai acidă zona a organismului nostru, cu un pH sub 2, datorită secreției de acid clorhidric de către celule care se gasesc în fundul și în corpul stomacului. 

Celulele stomacului secretă acid printr-o structură numită pompă de protoni, care daca este inhibata de unele medicamente precum omeprazol, pantoprazol face sa scada aciditatea gastrica cu cca 95%

Despre inhibitorii pompei de protoni

Există mai multe medicamente care scad aciditatea din grupa inhibitorilor pompei de protoni, cele mai utilizate în practica clinică sunt:

• omeprazol
• Pantoprazol
• Lansoprazol
• Esomeprazol
• tenatoprazol
• Rabeprazol

Ele au nume comerciale diferite, numele de mai sus denumind substanta chimica continuta in fiecare preparat

Care este cel mai bun medicament de scadere a aciditatii gastrice?

Niciunul dintre medicamentele menționate mai sus nu este în mod clar mai eficient decât altul, si efectele secundare sunt similare. 

Insa alegerea unuia dintre preparate trebuie să țină cont de faptul ca fiecare persoana poate reactiona diferit la acelasi medicament, si ca dozele difera mult in functie de pacient si de boala

Pentru ce sunt utilizate medicamentele inhibitoare ale pompei de protoni (IPP)?

IPP sunt medicamente folosite în tratamentul bolilor stomacului, duodenului și esofagului cauzate de aciditatea gastrică.

Cele mai frecvente situatii in care sunt idicate aceste medicamente sunt:

• Gastrita 
• Ulcer gastric sau duodenal.
• Reflux gastroesofagian .
• Tratament asociat  în eradicarea Helicobacter Pylori .
• Dispepsie funcțională non ulceroasa  .
• Esofagită.
• Sindromul Zollinger-Ellison.

Scaderea aciditatii gastrice ajuta la vindecarea ranilor sau iritatiilor mucoasei esofagului, stomacului sau duodenului, favorizand vindecarea inflamatiilor, ulcerelor sau eroziunilor.

Inhibitorii pompei de protoni pot fi utilizați și la pacienții care utilizează în mod cronic medicamente antiinflamatoare, pentru a reduce riscul de formare a ulcerului ce poate fi produs de aceste medicamente.

Utilizarea medicamentelor de genul celor mai sus mentionate este indicată și pentru prevenirea ulcerului la persoanele internate cu afecțiuni grave, precum septicemie, boli de coagulare sau la pacienții în perioada postoperatorie sau cei internați în ATI. Stresul fizic cauzat de aceste situatii creste riscul de formare a ulcerului gastric si duodenal – ulcer de stres

Cum se administreaza inhibitorii pompei de protoni?

IPP sunt medicamente care ar trebui luate pe nemancate, deoarece acesta este momentul în care celulele stoacului au pompa de protoni în repaus, si poate sa să fie inhibata.

Cele mai recomandate doze sunt:

• Omeprazol : 10 până la 40 mg împărțit în 1 sau 2 doze pe zi.
• Pantoprazol : 20 până la 40 mg împărțit în 1 sau 2 doze pe zi.
• Lansoprazol : 15 până la 30 mg ca doză unică zilnică.
• Esomeprazol : 20 până la 40 mg împărțit în 1 sau 2 doze pe zi.

Doze mai mari sunt adesea folosite pentru a trata sindromul Zollinger-Ellison.

Timpul de tratament pentru IPP este de obicei de la 2 la 10 săptămâni, în funcție de boală și de severitatea cazului. 

Cu toate acestea, în cazuri precum boala de reflux gastroesofagian și la pacienții care au avut deja un ulcer, după terminarea tratamentului inițial, se pot prescrie doze mici de IPP pe termen mai lung ca modalitate de prevenire a noilor episoade dar cu unele riscuri

La pacienții care au utilizat IPP mai mult de 6 luni și intenționează să întrerupă medicamentul, se sugerează o reducere progresivă a dozei în 2 sau 3 săptămâni pentru a evita un efect de rebound, care constă în excesul de secreție de acid în stomac

În cazurile de tratamente de mai puțin de 3 luni, intreruperea medicatiei se poate face dintr-o dată, fără reducerea treptata a dozelor.

Efectele secundare ale inhibitorilor pompei de protoni

Cele mai multe dintre efectele nedorite ale utilizării acestor medicamente apar atunci cand utilizarea lor este de lunga durata, pe parcursul mai multor ani. 

Evident ca unele reacții adverse pot sa apara și după câteva zile de utilizare, cum ar fi diareea, durerile de cap, constipația, greața și flatulența.

La pacienții care utilizează omeprazol sau medicamente similare pentru o perioadă lungă de timp, reducerea cronică a acidității gastrice poate duce la apariția unor probleme.

Principala problema este inmultirea microbilor în stomac, lipsa aciditatii gastrice favoriizand inmultirea lor. 

Si unele infecțiile intestinale cu bacterii ca Campylobacter, Salmonella și Clostridium sunt mai frecvente decât în ​​populația generală, dar si riscul de pneumonie este mai mare.

Lipsa aciditatii din stoamc reduce absorbtia magneziului si calciului, ceea ce poate duce, pe termen lung, la reducerea densitatii osoase si la cresterea riscului de fracturi, in special la varstnici. 

Aciditatea mai mica poate duce uneori la scaderea absorbției vitaminei B12 și a fierului care la randul lor pot duce la anemie

Admnistrarea medicamentelor care scad aciditatea prin inhibarea functiei glandelor care produc acid, duce la reducerea numărului acestor glande, aceasta la randul ei duce la subțierea mucoasei stomacului si in final la gastrita cronica atrofica.

Utilizarea cronică a IPP a fost, de asemenea, asociată cu un risc crescut de boală cronică de rinichi și cu o progresie mai rapidă a bolii la pacienții cu insuficiență renală deja diagnosticată.

Deși această relație nu este încă pe deplin dovedită, se sugerează că pacienții cu boală de rinichi nu folosesc IPP timp de câteva luni la rând.

Ce contraindicații au inhibitorii pompei de protoni

Cu excepția cazurilor de alergie la oricare dintre aceste medicamente , nu există alte contraindicații majore.

Inhibitorii pompei de protoni nu trebuie utilizați la femeile însărcinate sau care alăptează, cu excepția cazurilor severe și selectate.

Interacțiuni medicamentoase ale inhibitorilor pompei de protoni

Omeprazolul, pantoprazolul, lansoprazolul și alți IPP pot avea interacțiuni medicamentoase cu multe medicamente.

Principalele interacțiuni sunt descrise mai jos.

IPP pot reduce acțiunea următoarelor medicamente:

• Clopidogrel.
• Antifungice azolice (de exemplu fluconazol, ketoconazol și itraconazol).
• Micofenolat de mofetil.
• Mesalazină.
• Indinavir.
• Nelfinavir.
• risedronat.
• Fenitoină.
• Rifamicină.

IPP pot crestea activitatea următoarelor medicamente

• metotrexat
• amfetaminele
• Benzodiazepine (de exemplu, diazepam, alprazolam, midazolam etc.)
• Carvedilol.
• citalopram.
• Escitalopram.
• Ciclosporină.
• Tacrolimus.
• Warfarină.

Omeprazolul, pantoprazolul, lansoprazolul și altele asemenea nu interferează cu efectul medicamentelor anticonceptionale.

Despre mine

Sunt Dr Ditoiu M Alecse Valerian, absolvent de facultate ca sef de promotie pe tara cu media generala zece la toate examenele.

In prezent sunt medic primar boli interne, gastroenterologie, hepatologie si endoscopie digestiva, sunt doctor in medicina am peste 40 de ani de practica medicala, incepand cu medicina de familie la tara si terminand cu doctoratul.

Am 30  de ani de experienta in cel mai mare spital din Romania, Spitalul Fundeni ingrijind cazuri de complexitate diferita – de la cele mai simple, pana la complicatii extreme- specifice acestei institutii medicale. Am si cca 30 de ani de experienta la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, pregatind pentru profesia medicala mii de studenti in medicina, medici rezidenti si specialisti

De peste 10 ani am mai multe siteuri care ofera gratuit informatii medicale celor interesati in mii de articole redactate la un nivel de intelegere mediu www.hepatite.ro, www.despreboli.ro, www.clinicagastroenterologie.ro si www.helpme.ro.

Sunt mii de ore de munca de adunare a materialelor, redactare, verificare si reverificare a textelor si punere la zi a articolelor medicale (care trebuiesc aduse la zi permanent si acum)

De ceva timp imi folosesc experienta medicala acumulata la cel mai inalt nivel oferind  consultatii gastroenterologie si hepatologie in clinica Sante Bucuresti unde am un cabinet.

Va urez sanatate maxima

Daca totusi aveti probleme gastroenterologice si doriti o evaluare medicala cu o a doua opinie pentru diagnostic, tratament si regim alimentar personalizat de la un medic cu o mare experienta, puteti face o programare  pentru consultatie aici sau prin – programare -tasta de jos a telefonului dvs mobil

AICI NE GASITI

Clinica Sante este localizata in Bucuresti sector 2 str Magura Vulturului  87, intre sos Iancului si Sos Pantelimon in apropierea statiei de metrou Iancului.

Daca se coboara din metrou la aceasta statie, se intra pe Soseaua Iancului, iar prima strada la stanga (dupa posta, la primul semafor) este Magura Vulturului, unde la numarul 87 se afla Clinica Sante, unde la parter se afla cabinetul de gastroenterologie al dr Ditoiu