Medicamente si regim in tratamentul cirozei hepatice

Desi poate sa para oarecum ciudat, un medic rareori poate sa spuna ce medicamente sunt bune pentru un anumit bolnav, fara sa stie complet situatia medicala a aceastei persoane. Sunt situatii in care un medicament este teoretic indicat bolii respective, dar nu si bolnavului respectiv, si chiar situatii in care un medicament care a fost utilizat de un bolnav intr-un anumit moment, sa fie total contraindicat in alt moment de evolutia a bolii.

O regula clasica a medicinii spune ca „nu exista boli, ci bolnavi”, adica – in traducere libera- nu tratezi o boala ci un om, care are multe aspecte particulare, care fac ca o boala sa se manifeste diferit la persoane diferite.

Ce medicamente sunt bune pentru ciroza?

Aceasta intrebare imi este puse zilnic pe net de oameni a caror situatie medicala nu o cunosc, si care nu pot primi de la mine un raspuns care sa ii ajute in ingrijirea bolii lor, ci care doar ii poate informa.

Scopurile tratamentului cirozei hepatice sunt multiple:

  • Inlaturarea cauzei cirozei (daca se poate)
  • Incetinirea evolutiei bolii (a fibrozei hepatice)
  • Prevenirea aparitiei complicatiilor
  • Tratamentul complicatiilor cirozei (daca apar)

Tratamentul cirozei hepatice- ca si al altor boli- se poate face prin

  • Respectarea unor reguli referitoare la stilul de viata si munca
  • Respectarea unui anumi regim alimentar (specific pentru fiecare bolnav, nu toti bolnavii cu ciroza au acelasi regim alimentar)
  • Tratament cu medicamnete pe cale orala(de obicei) sau injectabila (mai rar necesara)
  • Evitarea unor medicamente care fac rau bolnavului
  • Evitarea administrarii a prea multor medicamente
  • Tratament chirurgical (cand este cazul)

Redau mai jos unele date despre tratamentul medicamentos al cirozei hepatice.

Tratamentul anti-fibrotic

Fibroza hepatică  avansată se asociază cu formarea de noduli in ficat, necancerosi, care determina modificări ale structurii ficatului care duc la apariţia şi evolutia hipertensiunii portale şi complicaţiilor acesteia , de aceea trebuie tratata

Tratamentul anti-fibrotic se poate face prin:

  1. Tratamentului cauzal al bolii hepatice – alcool, virusuri, steatoza, depunede de fier sau cupru in ficat, etc
  2. Tratament care opreste mecanismele distrugerii celulare hepatice
  3. Tratament anti-inflamator – in orice agresiune asupra ficatului exista si inflamatie, care se poate vedea dupa biopsie, analize, etc
  4. Alte medicamente

Profilaxia şi tratamentul  complicaţiilor cirozei hepatice:

  • marirea varicelor esofagiene cu risc de hemoragie variceala – propranolol, nadolol
  • encefalopatia hepatică – normix, lactuloza
  • ascita – spironolactona, diurex, furosemid, 
  • peritonita bacteriană spontană – antibiotice
  • sindromul hepato-renal

Problema apare acum:

  • un bolnav cu ciroza trebuie sa ia toate medicamentele de mai sus?
  • in ce doze trebuiesc luate medicamentele?
  • pe ce durata de timp trebuie luat tratamentul?
  • medicamentele se iau in aceeasi doza permanent sau trebuie modificata doza unora dintre ele?

De exemplu, un medic poate aprecia dupa consult ca un  bolnav cu ciroza poate avea nevoie de diurex, sa zicem cate patru tablete/zi. Daca pacientul ia aceasta doza, prescrisa in mod corect, dupa cateva zile poate scadea accelerat in greutate prin eliminarea ascitei, dar poate sa nu scada deloc, ba chiar sa acumuleze si mai multa ascita.  Este diurexul contraindicat sau indicat in ciroza?

Urmarirea pacientului de catre medicul care il stie , poate permite atunci cand este nevoie modificarea in plus sau in minus a dozelor, sau adaugarea altui medicament, iar acest lucru – peste tot in lume – nu se poate aprecia decat urmarind direct pacientul.

Propranololul, este un alt medicament folosit obisnuit in ciroza, care are rolul sa opreasca cresterea varicelor esofagiene si sa scada astfel riscul ruperii lor. Deci pare un medicament bun. Dar el – printre altele- poate sa scada tensiunea arteriala, iar scaderea tensiunii arteriale, poate scadea presiunea de filtrare a rinichilor, iar prin scaderea filtrarii urinii, se acumuleaza apa, ascita.

Pe de alta parte, propranololul scade reactia organismului la modificarile glicemiei, iar pacientul cu ciroza poate avea modificari ale glicemiei. Glucoza creste in sange dupa ce mananci, si se stocheaza in mod obisnuit in ficat, de unde se elibereaza la nevoie, regland astfel glicemia; un pacient cu ciroza nu stocheaza glucoza in ficat, deci aceasta ramane crescuta in sange dupa masa, iar atunci cand glicemia scade, nu exista rezerve in ficat pentru cresterea ei. De aceea un pacient cu ciroza care ia propranolol poate face modificari mari ale glicemiei.

Deci, pacientul  cu ciroza trebuie sa ia propranolol ca sa nu-i crape varicele esofagiene, sau nu ia ca sa nu-i scada tensiunea arteriala si astfel sa nu mai urineze, sau sa nu aiba risc de intrare in coma datorita modifciarilor glicemiei? Propranololul este um medicament bun in ciroza sua este contraindicat?

Situatia este identica si in privinta regimului alimentar in ciroza (am luat acest exemplu deoarece am mii de bolnavi cu ciroza in urmarire, si ma lovesc des de situatia urmaririi lor).

Cele mai importante principii alimentare sunt

  • Proteinele
  • Glucidele
  • Lipidele
  • Sarturile minerale
  • Vitaminele

Alimentatia trebuie sa fie echilibrata din acest punct de vedere, atat la omul sanatos, cat si la cel cu ciroza hepatica

Bolnavul cu ciroza are proteinele scazute, deoarece ficatul nu le fabrica, iar scaderea concentratiei  proteinelor  din sange face sa se acumuleze lichid de ascita. Rezulta ca in mod logic, bolnavul cu ciroza ar trebui sa manance proteine, in special carne, pentru a-i creste proteinele din sange, si astfel sa nu mai faca ascita. Dar, reziduurile din proteine nu pot fi procesate de ficatul bolnav si pot intoxica pacientul care poate intra in coma. Si atunci, ce face pacientul cu ciroza, mananca carnea de care are nevoie ca sa nu faca ascita, sau nu o mananca deoarece are riscul de a intra in coma?

Bolnavul cu ciroza hepatica tolereaza prost zaharurile, si destul de des acest ibolnavi au si diabet zaharat sau macar glicemia crescuta. Acest lucru se intampla pentru ca ficatul nu mai poate prelua glucoza din sange pentru a o stoca, fapt care face pe de o parte ca glucoza sa ramana crescuta in sange, iar pe de alta parte lipsa de stocare a glucozei in ficat face a bolnavul sa nu aiba de fapt rezerve de energie stocate in ficat, si bolnavii de ficat obosesc repede, sau au o oboseala permanenta.

Bolnavul cu ciroza hepatica nu sintetizeaza lipide (colesterol), deci el trebuie sa fie luat din alimentatie, ori grasimi;le nu sunt prea usor de suportat chiar de catre persoanele sanatoase

Aceeasi situatie este si in cazul consumului de sare la pacientul cu ciroza; consumul de sare (prin sodiul pe care il contine sarea) creste riscul de acumulare de lichid de acita, deci teoretic, bolnavul cu ciroza nu ar trebui sa manance sarat.  Pe de alte parte, bolnavii cu ciroza avansata au ca si caracteristica importanta de gravitate scaderea sodiului din sange, si cu cat sodiul este mai scazut, cu atat exista un risc mai mare de deces. Deci, bolnavul cu ciroza trebuie sa manance sarat, ca sa nu existe riscul de deces prin hiponatremie (scaderea sodioului in sange), sau nu trebuie sa manace sarat ca sa nu faca ascita, si complicatii legate de ascita?

Aceste raspunsuri le poate da doar medicul care urmareste pacientul, regimul acestuia fiind diferit, in diferite  momente ale evolutiei bolii. Am avut pacienti care au plecat de la consultatie cu un anumit regim alimentar, nu au mai venit la control, si au mers prost, desi au urmat strict regimul, iar explicatia este urmatoarea: ei aveau nevoie de un anumit regim cand i-am consultat, si de alt regim peste .. o luna sazicem.

De aceea este necesara supravegherea medicala, si de aceea un medic corect nu poate prescrie un tratament fara sa stie complet  si sa urmareasca  pacientul in timpul tratamentului.

Leave a Reply

Programari
Adresa cabinet